19 mai 2013

"Exerciții de echilibru" sau cum să te ridici dintr-o stare infectă



Se ia o ceașcă plină ochi de cafea aburindă.
Se înarmează individul cu mult chef de citit.
Se ridică "Exerciții de echilibru" de pe birou și se deschide cu multă grijă.
Atenție!Odată luată în mână, aceasta dezvoltă o proprietate incredibilă - aderență necondiționată de o intensitate rar întâlnită.

Altfel spus, cartea asta te fascinează din primele ei rânduri.
Știam de Tudor Chirilă că , dincolo de muzica bună, e un tip inteligent, dar sinceră să fiu, n-am avut curiozitatea să-i citesc blogul(da, da, ar trebui să-mi fie rușine).
Măi și de la o vreme toată lumea, mare tam-tam, Chirilă și Chirilă la Europa FM cu noua lui carte și pe Youtube fragmente citite de el însuși și Chirilă și Chirilă.
Aflu că un prieten are cartea cu câteva luni în urmă(nici nu mai știu exact, eu și timpul suntem într-o relație așa specială încât abia știu ce-am făcut săptămâna trecută)și ba o dăduse unuia, ba altuia și-mi vine rândul.Mi-o dă vineri, când aveam planuri mari de repetat pentru teza la română, vorba aia, am de învățat vreo patru romane.Da' ți-ai găsit!Deschid cartea încă din pauză, la școală și mai oprește-te, dacă mai poți!Am ajuns acasă și am citit și am citit și am citit și tot așa.

Ce tratează Tudor Chirilă în cartea cu nume sonor?Începând cu Divinitatea, starea inițială a omului, aceea de embrion, gândurile și revelațiile unui posibil sinucigaș, iubire, fericire, durere, tocuri, tehnologie  și până la părerile sale exprimate într-un mod mai mult sau mai puțin ortodox despre adevăratele dorințe ale femeii, Tudor Chirilă e dovada vie a unui suflet realmente liber.Un alt atribut ar putea fi "complex".De ce?Autorul nu se rezumă la proză .Gândurile sale nu au numai o singură formă.Ideile  îi sunt expuse fie în versuri, fie sub forma unor povestiri, sunt lirice, sunt epice, uneori dramatice - o adevărată colecție de genuri literare și moduri de expunere.

Cartea lui nu se citește oricum.Cartea lui Chirilă se  citește numai după ce îți deschizi mintea,renunțând la orice fel de prejudecată .Când citești "Exerciții de echilibru" hotărăști să faci o incursiune în sufletul unui om pentru care "iubire" și "liberate" sunt cuvintele de ordine, pentru care femeia e parte integrantă a celui care o adoră, pentru care noua generație ce vine din urmă reprezintă salvarea societății românești, pentru care scufundarea în propria durere e cel mai bun remediu în lupta contra ei.

Știu că mulți  vor fi contra limbajului , pe alocuri, licențios,contra ideilor sale uneori libertine.Nu pot să spun că am fost de acord cu toate aceste aspecte, dar la urma urmei sunt părerile unui om și nu e obligatoriu să coincidă cu ale noastre.Cât despre modul de exprimare al acestora, nu am ce să comentez.Când exprimi ceea ce simți încerci să găsești cuvintele care au capacitatea de a reda întocmai felul tău de a înțelege lucrurile.Așa le-a înțeles Tudor Chirilă, omul.Pretindem că facem parte dintr-o societate democratică, deci să ne comportăm ca atare.Cui nu-i place, să nu citească!

Ca o concluzie personală, pot să spun că "Exercițiu de echilibru" e o adevărată "gură de aer", o revelație pentru cei care suferă, pentru cei care iubesc, pentru cei care visează, pentru cei care aleargă,pentru cei care și-au pierdut sensul existenței și nu în ultimul rând pentru  dependenții de lectură.

Atât!Dacă spun mai mult, n-o să mai aibă niciun farmec.Descoperiți singuri, o să fie un deliciu!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu