Când cântă femeia pruncului ei,
glasul lumii tace
ca-ntr-o rugăciune,
șoaptele
Universului se sting
și merg la
culcare.
În pântecele
lumii se răsucesc
voința și mila –
voința care dă
din coate
și mila care
plânge coatele ei;
Dar când cântă
femeia pruncului ei
cu lacrima
ochilor,
ori cu mângâierea
privirii,
voința și mila se
împacă
și merg la
culcare.
