09 noiembrie 2014

//poem//

Sper că din când în când, atunci când dormi
Sau singur în tăcere șezi,
Te uiți adânc terifiat
Și-ți vezi în craniu creieri verzi.

Când tremurând tu tragi de pleoapă
Și-ncerci parcă să nu te temi,
Pe-a ta cornee gălbejită
Îți mișună slinoșii viermi.

Și pe obraz, odată neted,
Ce se-nroșea discret ca roza,
Acum, oniric de jegos
Se-mprăștie candid necroza.

Iubitul meu eviscerat plăpând
Și parfumat cu iz de mucegai,
Nu am avut cum să nu te alung
Chiar te-am iubit, dar mă contaminai...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu